miercuri, 8 februarie 2012

Cele doua doamne

- Buna ziua, doamna.
Zise Doamna Nr.1 intrand in apartament. O femeie durdulie si vesela ii iesi in intimpinare.
- Bine ati venit, doamna. Am pregatit deja cafelele, ne asteapta in salon.
- Ah, minunat.
Cele doua doamne intra si se aseaza la masuta din salon. Doamna Nr.1 lua o gura de cafea si zambi.
- Foarte buna cafeaua, are un gust deosebit. Care este secretul dumneavoastra?
- Nu mare lucru, intotdeauna pun un puf mic de sare la o cana.
- Sare?
Ce neobisnuit. In fine, ce mai faceti dumneavoastra?
- Nimic special, doamna. Cu copiii ce am de furca. Nu le place sa mearga la scoala, trebuie sa trag de ei in fiecare dimineata. E razboi zilnic. Dumneavoastra?
- Ei, doamna, eu divortez.
- Vai de mine! Cum asa?
- Da, doamna. In fiecare zi acelasi tratament. Nu mai pot.
- Adica?
- Doamna, ma batea, ma dadea cu capul de caramizi si ...
- ... Si?
- Se caca in gura mea.
Doamna Nr.2 izbucni in hohote de ras.
- Ce facea?
- Da, doamna.  Dureros, intr-adevar.
- Da, si nici la slujba nu stau prea bine.
- Nici acolo? Cum asa?
- Da, am niste elevi atat de destepti, dar atat de prosti ...
- Serios?
- Daaaaaa.
Discutia fu intrerupta de alfabetul morse ciocanit la usa. Doamna Nr.1 sari din scaun si cu un zambet larg ii spuse Doamnei Nr.2:
- E Bunicu´, nu-i asa, Buni?
- Da, du-te si deschide-i.