Hair and Make up Fest @ Hotel Pullman

Colectia Magic by Cristina Grama ... Pam Pam

Examen la Papusi

Ada Totolan Production Presents ......
Adaptare dupa " Chirita in Provincie " de Vasile Alecsandri

Luluta: Ada Totolan
Gulita: Alexandru Neculcea

Povestea Fiului Ponei

Undeva prin Poiana Tapului traiau cei 3 ponei. Mama Ponei, Tata Ponei si Fiul Ponei.
Cand Mama Ponei ramanea fara zahar se ducea peste gard la Mioara Caprioara si ii cerea.
Mioara Caprioara nu era tocmai cea mai misto caprioara. Avea si ea defectele ei: era artagoasa, bagacioasa si nu din cale afara de desteapta, dar era o vecina buna. Nu o refuza niciodata pe Mama Ponei ba chiar ii facea placere sa o ajute.
" Normal, doar suntem vecini aici, ce naiba! Daca nici noi nu ne ajutam intre noi cine sa ne ajute? "
Intr-o dupa-amiaza familia ponei iesi la o mica plimbare.
Pe drum se intalnira cu Florica Aricica, o colega de scoala de-a Fiului Ponei.
- Buna ziua, Mama, Tata Ponei! Buna ziua ... Fiul Ponei!
- ... Buna ziua, Florica!
Cei doi se privira scurt apoi bagara amandoi capul in pamant.
A doua zi la scoala cei doi aveau teza la matematica.
Stiti, Fiul Ponei nu fusese niciodata bun la matematica si Florica Aricica stia lucrul asta ( ea fiind foarte buna la matematica ).
- Fiul Ponei, daca vrei poti sa stai in banca cu mine la teza.
- Da? Ma lasi sa copiez de la tine? Daca ne da pe numere?
- Daca ne da pe numere iti fac teza pe o ciorna separata.
Zis si facut. Cei doi s-au asezat in ultima banca si Fiul Ponei astepta linistit teza.
Nu le dadura pe numere iar Fiul Ponei putu sa copieze relaxat de la Florica.
Dupa teza, cei doi mergeau in drum spre casa.
- Stii, Fiule Ponei ... simt ca incep sa vad lucrurile altfel. Mai matur. Toti baietii din jurul meu se poarta ca niste copii. Mi-as placea sa am un prieten mai mare.
- Aha
- ... Care sa stie ce vrea de la viata. Sa fie hotarat, mare, puternic, amuzant uneori, tacut, dar nu anti social ... intelegi?
- Hmmmmm
- Uite, vezi? Asta imi place la tine, nu vorbesti mult. Chiar vorbeam ieri cu o prietena si i-am si spus: " Stii, eu cred ca Fiul Ponei este mult mai matur decat restul clasei. " Nu i-a venit sa creada cand i-am spus, dar eu cred ca am avut dreptate.
- Eeeeeh ... nu stiu ...
- De-aia m-am hotarat, acum daca esti prietenul meu si vrem sa incepem o relatie trebuie sa stii ca eu nu suport sa fiu mintita, da? Mie daca ai ceva sa-mi spui sa mi-o spui in fata, ok?
- Aaaaaaa, daaaa.....dar nu ....
- Asa, bine ca ne-am inteles. Uite, aici stau eu. Condu-ma pana acasa si apoi vino sa ma iei maine sa mergem impreuna la scoala .....
- Dar eu stau la .....
- Eh, asta e ... te trezesti si tu mai devreme ca nu mori. Asta e, o relatie inseamna si responsabilitati si compormisuri, intelege!
- Daaa, hmmm ...biine, nah
- Bine, acum saruta-ma si du-te acasa. Sa nu te culci tarziu.
Fiul Ponei se apropie de Florica, Florica facu un salt ii dadu un mic sarut si intra in casa.
In drum spre casa Fiul Ponei gandi: " Eh, sper macar sa-mi iasa media chiar si cu zecele asta la teza "

Chinurile vrabiutei

Vrabiuta zbura deasupra unui balcon. Isi spuse in gand: " Bai, ce-ar fi sa poposesc eu un pic la balconul asta ca tare am mai obosit.
Cobora si se acomoda cu bara de la balcon. Era placut ar fi putut sa mai stea pe acolo vreo 2-3 zile. Arunca o privire inauntru si vazu un om tare suparat. Gandul ca cineva ar putea fi trist o chinuia nespus.
Vrabiuta incepu sa cante cu cip cirip Simfonia a 9-a ca sa mai dezmorteasca atmosfera si sa-l scoata din depresie pe stapanul casei.
Dar stiti, prieteni, ca stapanul casei era surd, deci nu putea sa auda trilurile vrabiutei si statea acolo afundat in tristete si melancolie.
Vrabiuta incepea sa-si piarda cate putin din increderea in sine:
" Hai, frate! Daca nici trilurile mele din Simfonia a 9-a nu pot sa-l scoata pe individul asta din depresie ... Offff! Inseamna ca ciripesc naspa rau! Ah, stiu! Apelam la planul de urgenta: Bolero. Muahahahahaha! Las` ca te rezolv eu acum, musiu!"
( Stiti, avem de-a face aici cu o vrabiuta de o vasta cultura muzicala. Stia tot )

Si incepu vrabiuta noastra sa ciripeasca si mai tare si mai frumos.
Reactie? Nici o reactie.
Pe vrabiuta o apucau incet, dar sigur crizele de personalitate. Nu mai stia cine este si ce cauta acolo.
Omul cel trist zacand in neputinta sa intoarse capul spre balcon si vazu o vrabiuta la fel de trista ca el.
" Ia te uite, as putea sa-mi fac un nou prieten", gandi el.
Iesi pe balcon, se uita la vrabiuta si incepu sa planga de emotie.
Ea ( vrabiuta ) cand vazu una ca asta deveni si mai confuza. Ii zise cu grai omenesc:
- Daca nu imi zimbesti ACUM ma omor!
Omul cel trist plangea si mai cu sarg.
Atunci vrabiuta incepuse sa-si ciuguleasca din corpusorul si sa se manance pana nu a mai ramas decat capsorul ca un bibelou pe balustrada balconului.
Omul cel trist zambi, lua capsorul si-l arunca la ghena. Se aseza din nou la biroul sau, tot surd, tot cu capul in jos, tot trist, tot deprimat.

Culoarul care duce la Club A

Mircea se plimba cu bicicleta prin oras. Isi facea de treaba, se mai rotea, se mai invartea.
- Aaaah, ce bine ca e soare afara! Pot sa ma plimb in voie!
La un moment dat trecea printr-un culoar. Din directia opusa venea un cuplu cu un copil in carucior. La mijloc - O balta.
Mircea se opreste si ii lasa sa treaca.
- Multumesc!
Zise barbatul.
- Cu...
Nu apuca sa termine Mircea intrerupt fiind de barbat:
- Thank You!


Pam Pam

Cioc! Cioc! Cioc!

- Cine eeee?

Sick For Toys ( Versiune Finala )

Eh, gata si cu asta.
Dupa cum am spus, am refacut Sick For Toys. Am schimbat un pic povestea, dar am incercat sa pastrez ideea. Fiecare intelege ce vrea si are chef.