Cele doua doamne

- Buna ziua, doamna.
Zise Doamna Nr.1 intrand in apartament. O femeie durdulie si vesela ii iesi in intimpinare.
- Bine ati venit, doamna. Am pregatit deja cafelele, ne asteapta in salon.
- Ah, minunat.
Cele doua doamne intra si se aseaza la masuta din salon. Doamna Nr.1 lua o gura de cafea si zambi.
- Foarte buna cafeaua, are un gust deosebit. Care este secretul dumneavoastra?
- Nu mare lucru, intotdeauna pun un puf mic de sare la o cana.
- Sare?
Ce neobisnuit. In fine, ce mai faceti dumneavoastra?
- Nimic special, doamna. Cu copiii ce am de furca. Nu le place sa mearga la scoala, trebuie sa trag de ei in fiecare dimineata. E razboi zilnic. Dumneavoastra?
- Ei, doamna, eu divortez.
- Vai de mine! Cum asa?
- Da, doamna. In fiecare zi acelasi tratament. Nu mai pot.
- Adica?
- Doamna, ma batea, ma dadea cu capul de caramizi si ...
- ... Si?
- Se caca in gura mea.
Doamna Nr.2 izbucni in hohote de ras.
- Ce facea?
- Da, doamna.  Dureros, intr-adevar.
- Da, si nici la slujba nu stau prea bine.
- Nici acolo? Cum asa?
- Da, am niste elevi atat de destepti, dar atat de prosti ...
- Serios?
- Daaaaaa.
Discutia fu intrerupta de alfabetul morse ciocanit la usa. Doamna Nr.1 sari din scaun si cu un zambet larg ii spuse Doamnei Nr.2:
- E Bunicu´, nu-i asa, Buni?
- Da, du-te si deschide-i.

AL 102-lea - The Begining of a Beautiful Friendship

Cu inima cat un purice ma indreptam spre Copacul Gandului Bun cand imi apare in cale VULTURUL. A aterizat in fata mea si ne-am privit cateva secunde.
- Buna ziua!
- Hmm ... Buna ziua!
- Nu cred ca ne-am cunoscut pana acum, Eu sunt Jupanul Vulturul si vin din strainatate.
- Ada, Ada T.
- Da, da, da, am auzit de dumneata. Dar pari emotionata. Are you ok?
- Da, yes, numai ca sunt in graba mare.
- Incotro cu atata graba? daca pot sa intreb.
- Spre Copacul Gandului Bun. - Hmmm, cine se indreapta cu atata graba spre Copacul Gandului Bun are intotdeauna probleme. Deci, ce umbreste fericirea unei domnisoare asa frumoase ca dumneata?
- Am aruncat in aer un bloc de 10 etaje.
- Wha ... What? Cum?
- De dimineata am pus apa la fiert pentru ceai, dar am plecat si am uitat de ea. Acum ma duc sa ma intalnesc cu prietena mea, veverita.
- Te superi daca te acompaniez? Pot sa-ti fiu de ajutor si, apoi, povestea ta mi-a trezit interes.
- Nah, bine, daca n-ai altceva mai bun de facut. Dar trebuie sa ne grabim ca deja am intarziat.
- Atunci ce mai asteptam? Sa mergem!
Am bagat viteza maxima si in 2 minute eram la locul destinat unde Rodica ma astepta nervoasa.
- Bine ca ma trezesti cu sule si trambite, ma faci sa vin aici si trebuie sa te mai si astept 10 minute. Ah, buna ziua, Vulturule.
- Sarut-mana domnisoara Veverita. Nu pe Ada trebuie sa te superi; a fost vina mea ca a intarziat. Am tinut-o prea mult de vorba.
- Eh, lasa ca stim noi ca nu e prima data cand se intampla asta.
- Imi cer scuze, pana mea, nu ma pune la zid si tu acum ca oricum sunt in cacat. Imi pare rau ...  -Apropos de siuatia ta, cat te-am asteptat m-am consultat cu Copacul Gandului Bun si el considera ca cel mai bine ar fi sa nu facem nimic. Sa stai aici o perioada, sa lasi lucrurile sa se ma calmeze. Cica acum e panica mare, daca te duci ai belit-o!
- Ce idee nastrusnica. ( Intervine Vulturul ) M-am gandit si eu sa iti propun acelasi lucru.
- Ah, nu! Asta e exclus. Nici nu se pune problema!
- Daca te intorci acum n-o sa fie bine. Treaba ta.
- Pe de alta parte, arati obosita, foarte obosia. Cred ca ti-ar prinde bine o vacanta aici cu noi. Pe cuvant, ai cearcane, nu te supara ca-ti spun.
- Oh, Doamne, am trait s-o fac si pe asta! O sa procedam asa:  Raman o saptamana, timp in care trebuie sa gasim o solutie. Unde pot sa stau?
- Eu te-as lua la mine, dar de-abia am loc de mine si de un cerb.
- Stai linistita, Rodica ca stiu ca trebuie sa te futi.
- Nu e vorba numai de asta, dar ... - Da, mai, stai linistita.
- Indraznesc sa va spun ca ai putea sa stai la mine. Eu am loc berechet, vei avea chiar foarte multa intimitate.
- Serios? Unde?
- Acolo pe stanca.
- Tot locul ala e al tau?
- Indeed it is ...
- Ok. Bine, veverito, du-te la ale tale. Eu ma duc sa dau sfoara-n tara sa facem sedinta maine sa vedem cum procedam.
- Bine, vorbim mai tarziu. La revedere, Jupane!
- La revedere, Veverito. Veverita a fugit repede spre casa sa-si vada de treburile ei iar eu ...
- Ei si acum?
- Acum mergem sa iti prezint locuinta ta pe urmatoarea saptamana
- Mama, si cum o sa ajung eu tocmai acolo sus?
- Te duc eu.
- Cum?
- ... In gheare
- To Be Continued -

Al 101nalea

Vara asta a fost atat de agitata incat nu am constientizat absenta Rodicai. Intri-o zi cand m-am mai eliberat mi-am dat seama ca trecuse o perioada buna de vreme de cand nu ma mai sunase sau trezise in mijlocul noptii cu diverse probleme din Padurea Fermecata. " Eh macar respir si eu linistita " mi-am spus mai degraba incercand sa ma conving. Mi-am facut un sandwich, am pus apa la fiert pentru ceai si m-am hotarat sa o sun pe veverita. " Sunteti in reteaua Orange ..." " Mai sa fie ... " am mai incercat o data ... acelasi lucru. " Shit! ". Si iata ghimpele cum mi se infige in suflet. " Futu-ti muma-n cur de veverita!". Si am pornit spre Padurea Fermecata. Ajunsa acolo m-am oprit ca de obicei in carciuma sa-mi beau cafeaua si sa ma pun la curent cu ultimele evenimente din Padure. - Buna ziua Ii zic calului barman si celorlalti 2 clienti, Bursucul Naucul si Ursul Capcaunul. - Buna, Ada. Ce-ti dau? - O cafea. M-am asezat la bar, mi-am pregatit cafeaua si mi-am aprins in sfarsit o tigara. - Si, cu ce ocazie pe la noi? - Bai, poate m-am tampit, dar nu mai stiu nimic de veverita, am incercat sa o sun de dimineata si avea telefonul inchis si, nah, cum stiu ca se baga in tot felul de buclucuri am venit sa ma asigur ca e totul ok. Deci? E ok Rodica, nu? - IIIIIhahahaha. Tu nu stii? Rasul lui(de cal) m-a asigurat ca oricum nu se intamplase nimic rau. - Rodica s-a indragostit. - Aoleu! Serios? De cine? - Eh, Tot de un cerb, dar e amor mare. Nu i-am mai vazut demult nici pe unul nici pe altul. - Eh, atunci n-o deranjez. imi beau cafeaua si ma duc acasa. - Tie ce-ti mai face nevasta? - Ce sa faca? E mai bine. Cand am dus-o la doctor sa o opereze au taiat-o si cand a fost sa scoata ... nu mai era cancer. - Aoleu! Serios? Pai si la ce au mai taiat-o? - Cand i-au facut ecografia era. Nimeni nu se astepta sa nu mai fie acolo de la ecografie la operatie. - Ah, ce tare. Felicitari! - Multumesc. - Bine, hai ca am plecat si eu acasa sa ma chilluiesc un pic. - Pa! - Pa! Si, cand o vezi pe veverita, sa-i faci cu ochiul din partea mea. - Bine. Pa! Cand ma indreptam spre iesire imi suna telefonul: - Alo! - Alo. Buna ziua, domnisoara Ada T ? - Da, buna ziua. Dupa ce femeia aceea a terminat sa-mi spuna ce avea de spus la telefon m-am blocat, am simtit ca tip fara sunet si am inchis telefonul. Disperata am alergat spre casuta Rodicai. M-am oprit in fata intrarii ca sa-mi trag sufletul, m-am linistit si am intrat tiptil. Mirosea a sex pretutindeni. Rodica dormea transpirata, ravasita, ciufulita pe cerbul istovit si sforaitor. - Rodica! Rodica! - Hmmmm ... - Rodica! - Hiii! Ce cauti aici? - Rodica, trebuie sa ma ajuti. Astazi de dimineata cand mi-am pregatit micul dejun am pus apa la fiert pentru ceai, dar am plecat si am uitat de ea. Pe scurt, am belit-o! Am aruncat in aer un bloc de 10 etaje. Nimeni in afara de tine nu poate sa ma ajute, ca sa nu spun ca imi esti datoare! Rodica se uita serioasa cu ochii umflati de oboseala si cu vocea ragusita imi spune: - Bine, ne intalnim la Copacul Gandului Bun in 10 min. - Bine. - To Be Continued-

Mai radem, mai ardem o carpa, mai mancam un covrig ...

Una: Lalalaaaaaaa ... meau-meau!


Cealalta: Meaaaaaaaaaaaaau ...

Una: Cantecelul tau interior, adica asta, e ciumeg rau

Cealalta: Da, dar deja a devenit mainsteam, tre sa-l schimb si p' asta

Una: Eee, nu neaparat. Chiar daca cineva il preia nu e acelasi lucru.

Cealalta: Da, ma, stiu. Mi-am dat seama de asta cand l-am auzit prima data pe Dreadu' facand vocea aia a mea ... stii tu la care ma refer.

Una: Da, da, da!


Cealalta: Eh, cand o face Dreadu' suna altfel.

Una: Meaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaau! Aoleu, stai asa! A inceput si Dreadu' s-o faca pe asta?

Cealalta: Nu pe asta asta cu "meau"

Una: Aaaa ... Aia cu " Ualuo! "

Cealalta: Ce discutii avem. Nu pot sa cred

Una: Nici eu, dar ne mai cantam in struna, vezi?

Cealalta: Da, nemaipomenit! Bai, auzi? Ia mai du-te-n pula mea ca eu mancam lapte, da?

Una: Ce, ma?

Cealalta: Hai, pa!

And now for something completely different

A fost odata o capra care avea trei drezi. Dredul mare si cu cel mijlociu dau prin bat de obraznici ce erau. Cel mic, insa, era bun si cuminte.
Intr-o zi, capra isi aduna drezii si le zise:

Mix de planuri si razboaie - III. Confruntarea ( final )

Din episodul anterior:

*
- Serios spun, mai incearca sa suni! Stam aici de 10 minute.
- Mai stam 5 minute. Daca nu vine plecam fara si basta.
- Hai!

*
- Veverita poate sa treaca, dumneavoastra nu. Treceti inapoi, va rog.
- Cum adica nu? De ce?
- Pentru ca va sunt sterse fata, numele si CNP-ul.
- Poftim?

*
Nu poti sa treci granita nicaieri fara mine.
- Cum adica?
- Adica cine sunt eu? ... Fa si tu o legatura.

*
- Au aflat ca suntem aici. Ne cauta, or sa ne faca praf. Trebuie sa ne ascundem.
- Ce cacat ne facem?
- Nu stiu ... Sa mor.

- Continuare -

- Ei bine, iata-ne! Cum procedam? Astia sunt cu sutele si noi suntem doar 3. Nici macar, Rodica nu se pune iar tu esti eu asa ca ... putem sa consideram ca suntem 1 la 1000. Super tare! Stii, Rodico, stau asa si ma intreb " Cum dracu am ajuns in situatia asta? Ce caut eu aici sa duc un razboi care nu e al meu?
- Au plecat. Trebuie sa gasim tabara noastra.
- Explica-mi te rog ce se intampla cu razboiul asta. Care-i faza?
- Faza e ca mistretii ne-au mai atacat si inainte, dar inainte doar furau cate ceva sau mai violau cate o femela, ce le venea si lor la mana. Chiar si pe mine m-au prins de 3 ori, dar ma rog, cine nu m-a prins pe mine?
Ideea e ca acum vor tot teritoriul, toata Padurea Fermecata sa fie a lor.
- Asa pur si simplu? S-au trezit de dimineata si au zis " Ce pula mea, hai sa ocupam toata Padurea Fermecata!" ?
- Probabil ... Nu stiu. Ideea e ca trebuie sa plecam spre ai nostri.
- Dubios. Ma rog. Hai!

Pe drum nu am putut sa nu constat ...

- Esti neobisnuit de tacuta azi. Ce-ai?
- Nimic. Astept sa vad ce se intampla.
- Bine, bine, dar te vad la fata.
- Esti nebuna.
- Bineeee. Asa sa fie.

Rodica bucuroasa:
- Am ajuns!
Si dintr-o data se auzira o gramada de voci:
- Au ajuns!
- Sunt aici!
- Repede! Repede!
Intru si ...


!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
- Nu pot sa cred! Pur si simplu nu pot sa cred! De ce m-ati tarat pana aici? Ce-i cu cacaturile astea?! Tu ce te uiti asa? Ai stiut tot timpul, nu-i asa? Nu face fata aia de batuta de soarta. Ai stiut sau n-ai stiut?
- Mda
- Ma si miram ca esti asa curajoasa. Cu cat elan ai aparut cu valizele pline de arme. Tot circul asta ... pentru un cacat. M-am carat acasa. Nu mai vreau sa aud nici aud nici de tine si nici de Rodica. Esti o tradatoare, Rodica, apropos!

Rodica topaie in fata mea.
- Nu poti sa pleci. Nu te-am chemat degeaba aici. Chiar este razboi in Padurea Fermecata, doar ca este un altfel de razboi. Nu cu impuscaturi adica.
- Nici nu te aud. Lasa-ma-n pace!
- Oricum nu poti sa treci vama fara ea. Te-a adus aici ca sa o asculti ... atat. Macar asculta ce vrea sa-ti spuna si apoi, daca o sa mai vrei, o pleci. Macar sa nu spui ca ai venit chiar degeaba.
- Asa faci tu de ma imbarligi tot timpul la toate tampeniile. ... Spune-i ca o astept aici.
- Ah, ce ma bucur! N-o sa-ti para rau, o sa vezi! Sunt asa de bucuroasa nici nu-ti vine sa crezi!
- Hai, mars, nu te intinde. Tot suparata sunt pe tine.
- Bine, hai ca ma duc dupa ea. Oricum, for the record, sa stii ca celelalte animale nu au nici o vina, ele nu stiau decat ca o sa veniti amandoua. Asta cu razboiul a fost nascocirea noastra. Deci sa nu te superi pe restul animalelor.
- Bine, hai! Du-te!

Am profitat din plin de momentul de singuratate pentru a-mi aduna cat de cat gandurile. Mi-am aprins o tigara si m-am surprins tremurand. " Iata-ma!Ieri m-am trezit la fel ca in fiecare dimineata. Cu gandurile pe care le am de obiei dimineata: sa-mi fac un ceai, sa vad ce mai e pe internet si sa-mi incep ziua. Si ... iata-ma! Doamne, Dumnezule! Si toate astea din cauza ... "

- Mea.
- Ei, pe tine n-are niciun rost sa te mint oricum. Cred ca ai niste explicatii sa-mi dai!
- Serios?! Eu cred ca e fix invers. TU ai niste explicatii sa-MI dai. Nu eu am fost aia care a disparut fara nicio explicatie.
- Fara nicio explicatie? Stricai tot! La ce te asteptai? Te-am luat cu vorba buna, am incercat toate metodele pana sa ma hotarasc intr-un final sa plec. Crezi ca mie mi-a fost usor?
- Bineinteles ca nu ti-a fost usor pentru ca nu asa trebuie sa fie. Suntem una si aceeasi persoana. Nu se leaga, pricepi? N-ai cum!
- Bai, nu e imposibil ceea ce imi este suficient.
- Da? " Nu e " imposibil " este suficient? Atunci imi pare mie rau ca m-am agitat atat sa te aduc pana aici. Nu mi-am imaginat ca te-ai schimbat chiar atat in timpul asta in care nu ne-am vazut. Imi cer scuze pentru deranj. O sa vin cu tine sa vorbesc cu vamesul sa treci sa treci inapoi..
- Hooooooooo!!! Am exagerat. Nu gandesc asa. Ideea e ca de cand am inceput sa vorbesc cu tine la telefon am avut un seniment bun, doar ca speram sa o luam mai usor, atat.
- Tu chiar nu ma mai cunosti deloc? Ce inseamna " Sa o luam usor! "?
- Inseamna ca ar trebui sa ai mai mult tact si mai inseamna sa nu dai buzna in sufletul omului cand nu e pregatit sa te primeasca. Oricum sper ca esti de acord ca pentru o buna convietuire sa punem niste reguli, da?
- De acord. Si eu am mai imbatranit, sa stii. Ma rog, nu ca tine, dar ... pana si eu.
- Lasa ca stiu eu. Pentru tine e ca mersul pe bicicleta.
- Deh, nici eu nu pot sa te mint.
- Si acum ... ce facem? Cum se incheie toata povestea asta ... sau ce-o fi ?
- Nu se incheie, merge mai departe.
- Bine, bine, dar deocamdata cum incheiem?
- Ce-ti pasa? De ei? Crezi ca au citit pana aici? No way. Asta e intre noi, deci nu-ti bate capul. Nu trebuie sa fie artistic, tre` sa fie sincer. Mare scriitoare ce-oi fi si tu.
- Ai dreptate. Sa zicem ... un cantec? E decent sa inchei cu un cantec.
- Da, e ok.
- Dar ce cantec?
- Nu sta sa te gandesti. Pune ce-ti canta in cap in momentul asta.
- Oh, that`s easy!






- The End ( I think ) -

Mix de planuri si razboaie- II. Vama

Din episodul anterior:

* - Ia zi, iesim mai incolo la o cafea?
- Doar noi sau ai mai chemat pe cineva?

*- Cu cine vorbeai, draga?
- Cu ... mine.
......................................
- Parca erati certate.
- ... Nu avem incredere totala una in cealalta, dar exista buna vointa de ambele parti.

* - Ada, Ada deschide! Sunt eu.
- Ce vrei, veverito? ... Nu ma intereseaza problemele voastre. Spalati-va pe cap cu ele.
- Daca nu vii suntem terminati!
- Ce s-a intamplat?

* - E razboi in Padurea Fermecata.
- Sa mori tu! ... Ne intalnim in 5 minute la intrare.

- Continuare -

- Serios spun, mai incearca sa suni! Stam aici de 10 minute.
" Baga-mi-as pula! Baga-mi-as pula in capul meu de proasta. Stiam ca o sa mi-o fac din nou doar ca s-a intamplat mai curand de cat ma asteptam. Fute-m-as! " 
- Nu raspunde la telefon. Cat e? Fara un sfert? Mai stam 5 minute. Daca nu vine plecam fara si cu asta basta!
- Bine.
............................................................................................................................

- Acum cat e?
- Au trecut 3 minute.
......................................................................................................

- Gata, hai!
- Hai!

Am ajuns la vama si relaxata i-am intins buletinul domnului vames.

- Veverita poate sa treaca, dumneavoastra nu. Treceti inapoi, va rog.
- Cum adica nu? De ce?
- Pentru ca va sunt sterse fata, numele si CNP-ul.
- Poftim?
- Uitati.
Si cand ma uit ... da, avea dreptate. Asa era. Toate erau la locul lor, dar lipseau cu desavarsire CNP-ul, numele si fata.
Am inghitit in sec si am simtit ca paralizez cand deodata aud telefonul. Eram eu.

- Mda.
- Bai, imi pare rau ca am intarziat. Iti povestesc eu.
- Ma rog, nu trebuie. Nici nu m-am asteptat sa fie altfel.
- Zi, sunteti departe?
- Nu ca m-au intors la vama.
- Haha! De ce?
- Imi lipsesc niste chestii din buletin.
- Iti lipsesc niste chestii din buletin??? Hai ca aproape am ajuns.
- Da, te vad.
- Si eu. Pa!
Si m-am vazut venind incarcata de bagaje, vesela si sprintara de parca nimic nu s-ar fi intamplat.
- Ce faceti, coaie, suntem gata de atac? Ii facem zob pe fraieri? Va bucurati ca mergem? S acolo-n spate nu va auuuuuud! Toata lumeaaa!
- Exact ce-mi lipsea..
- Ca-ti face placere sau nu, oricum o sa mergem so you might as well enjoy. Eu chiar sunt entuziasmata. De-abia astept!
- N-am nici o indoiala.
- Da si tu o bricheta ca mi-e lene sa caut in valiza acum. Ia zi, de ce te-au intors la vama?
- Uite.
Si intind buletinul.
- Asa. Eu nu vad nimic lipsa.
- Nu vezi, ma, ca nu mi se vede fata? Nu mi se vede CNP-ul si nici numele. Casca ochii aia!
- Si daca iti dovedesc ca esti chioara si ca nu lipseste nimic ma ierti ca am intarziat si nu ma mai freci la melodie?
- Si daca nu-i asa sa te bag pizda ma-tii si te intorci de unde-ai plecat?
- Fie!
- Si nu ma suni/deranjezi niciodata.
- Da, ma.
- Ia!
Imi intinde buletinul si cand ma uit ...
" Eu trebuie ca mi-am pierdut mintile. Ce se intampla aici? "
- Deci m-ai iertat, da? Hai sa rupem niste capete!
" Cum?! Cum?! Cum?! Doamne, cat o urasc "
Ne-am intors la vama. S-a bagat in fata si si-a activat acel ton si acea privire " de urgenta " cum spuneam in vremurile apuse.

- Buna ziua, domnule vames. Cum va simtiti azi? Nu v-ati plictisit sa vedeti tot felul de dubiosi trecand pe aici?
- Ei, daca ar veni numai fete ca dvs. nu m-as mai plictisi. Dar poate cand va intoarceti imi povestiti si mie ce s-a intamplat in padure ... la o cafea.
- Cu siguranta. Dupa cate nebunii ne asteapta dincolo de granita, o cafea o sa fie mana cereasca. Uitati buletinul.
- Aratati mult mai bine de-adevaratelea.
- Eh, sunteti dumneavoastra amabil.

Hlizeala si nerusinarea mea ma scoteau din minti. Imi venea sa vomit.
- Gata, domnisoara. Puteti trece. Aveti grija ce faceti pe acolo. Sa va intoarceti teafara.
- La revedere!

Am trecut granita, ne-am intalnit cu Rodica si am pornint spre locul faptei.
Pe drum nu puteam sa-mi scot din mintea intamplarea cu numele, fata si CNP-ul care ba au lipsit, ba n-au mai lipsit.

- Hai, c`mon, chiar nu intelegi sau faci pe nebuna?
- Chiar nu inteleg.
- Atunci tine-te bine ca o sa ai un soc. Nu poti sa treci granita nicaieri fara mine.
- Cum adica?
- Adica cine sunt eu?
- Eu.
- Si daca eu nu sunt cu tine ... fa si tu o legatura.
- Imposibil.
- Atunci gaseste tu o explicatie care sa-ti convina, dar asta e adevarul.
- Si nu se poate face nimic?
- Nope.
" Baga-mi-as picioarele! "

Rodica vine la noi topaind disperata.

- Au aflat ca suntem aici. Ne cauta, or sa ne faca praf. Trebuie sa ne ascundem.
- Nu vreau sa ma ascund nicaieri. Ce crezi ca am in valizele astea?
Desface valizele. Erau pline de arme de toate felurile.
- Bine, dar ne trebuie un plan pana una-alta.
- Ce plan? Sarim pe ei direct.
Din departare se auzeau tropaituri si ragete de mistreti.
- Hiii, vin. Aici in scorbura asta.
- Mama, cati sunt.
- Sa-mi bag .... Haideti!

Am intrat in scorbura si ne-am uitat ingroziti la armatele care PE NOI ne cautau.

- Mai ai vreo tigara?
- Da, ia.
- Ce cacat ne facem?
- Nu stiu ... Sa mor.

- To be Continued -