marți, 6 ianuarie 2009

Despre toacă şi clopot de bună calitate


- Eu nu sunt religioasă, dar mi-a plăcut întotdeauna cum sună toaca sau un clopot de bună calitate. Omu' primitiv din mine e sensibil la percuţie
- Clopot de bună calitate?
- Îhî. Cum e ăla mare de la mitropolie. E unul pe care îl pornesc doar la sărbătorile foarte mari: paşte, crăciun... chestii de-astea. Am stat vreo 10 ani la câteva străzi de mitropolie, de-aia ştiu. Are un sunet profund, ca o voce de bas
- Nu ştiam că există.... presupun că are şi el vreo tonă, aşa
- Era singurul care se auzea din casa cu 2 rânduri de geamuri închise. Făceam petreceri de paşte şi la 12 noaptea ne opream toţi din băut, deschideam ferestrele şi ascultam clopotul ăla. Era impresionant
- Deci eu chiar nu ştiam de chestia asta...n-am studiat problema. dar cred că era mişto..mai ales noaptea.
- E un sunet superb. Inspira forţă. Dacă eşti aproape de clopotniţa când bate, simţi vibraţia ca la concertele rock. E în turnul ăla izolat din vârful dealului mitropoliei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu