sâmbătă, 21 iunie 2008

Cafeaua de dimineaţă


Azi de dimineaţă leneveam ce leneveam în pat până când mă trezeşte un ghiont discret:
- Hei, trezeşte-te. M-am făcut.
- Care eşti, mă?
- Eu sunt. Trezeşte-te! Sunt caldă şi proaspătă.
M-a mângâiat un pic cu năsucul ei cald pe obraz
Am deschis ochii, am privit-o: tremura toată, avea ochii speriaţi şi un zambet duios.
- Bine, haaaai că vin acum. Mai lasă-mă 5 minute.
S-a dus în sufragerie incetişor ca să nu mă deranjeze. Stiţi, ea e conştienta de condiţia ei şi face totul ca eu să fiu mulţumită de ea, s-o laud, să-i spun că e nemaipomenită ... Atât îi trebuie ca să fie fericită.
- Bravo! Bun! Merci, esti o prinţesă!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu