De final- piesa anului 2009

Sărbători, cadouri, moşi craciuni şi tinere craciuniţe - ala bala portocala.
Ca să fac o retrospectivă a acestui an ... a fost un an draguţ.
Am văzut live Rage Against The Machine, Jonathan Davis, Serj Tankian, Filter şi l-am luat în braţe pe Tricky.
Am fost şi junky şi familistă ( dupa caz )
Mi-am bătut joc de motanul meu pînă l-am disperat şi l-am împăcat cu mâncare.
Ca la fiecare sfârsit de an, îmi aleg o piesă reprezantativă.



Anul acesta The Music- The People

Tricky

Ieri a fost concert Tricky. Cu caţel şi cu purcel am pornit spre Sala Palatului.

Acolo era urbaneala şi mama lu` mama lu` urbaneala. Care mai de care mai deosebit, mai interesant şi, mai ales, special. Şi-au scos fetele rochiţele de la naftalină ca să şi le pună peste pantalonaşi pentru că doar aşa demontrezi ca eşti o adevarată urbancă.

În fine .. a început concertul. Era Tricky, o fătucă, o basistă, un chitarist, un toboşar şi un clăpar.

Fătuca a cântat de la blues, la rap, la rock, la trip hop ... el a fost mega freak ca întotdeauna.

Dar, de impresionat, nu m-a impresionat atât vocea fetei ( pana mea .. mai era şi de la Doamne-Doamne), ci compoziţia, intrumentalul. Aia nu mai e de la Doamne Doamne. Ca să-ţi iasă ceva atat de exact şi de precis trebe multă muncă şi pricepere. Compoziţia pieselor m-a terminat nervos. M-am întors de la concertul ăsta la fel de obosită ca după o zi de dat la sapă.

Revenind: Spre final, au dat voie publicului să urce pe scenă. Ia ghiciţi cine s-a suit imediat pe scenă? Daaaaa! Mandea! M-am suit pe scenă , l-am îmbrăţişat şi am îmbrăţişat-o, l-am felicitat şi am felicitat-o ... PERSONAL! 

De încheiat .. s-a încheiat super româneşte. Ăştia au băgat Ace of Spades, deabia începuse lumea să se moşească un pic pe scenă şi, la scurt timp, au scos ai noştri toate alea din priză  ... gata cu distracţia. s-au suit malacii pe scenă, s-au uitat un pic urât şi s-a eliberat terenu`.

În orice caz ... a fost peste aşteptări şi a dat mare clasă concertului Massive Attack.

Tricky- Puppy Toy

Tricky- Veronika


Tricky- Veronika
Asculta mai multe audio Muzica »

Marş

- Bună!

- Salut!

- Ce faci?

- Rău.

- De ce?

- Mi-a ros motanul adidasul.

- Asta-i tot?

- Ţi se pare puţin lucru?

- Oarecum.

- De ce? Îmi cumpăra mă-ta vreo pereche nouă de adidaşi?

- Nu, dar ...

- Dar ce?
- Îmi cumprei tu o pereche de adidaşi?
- Nu, dar ...

- Nici un "dar". Şi ştii ceva? Din momentul ăsta să nu mă mai suni. Nu te mai consider prieten.

- Păi .. stai un pic că ...

- Mă asculţi când vorbesc sau vrei să ţii tu vreun discurs? Deci ... de azi nu ne mai vorbim, clar? Nu vreau să am prieteni în halul ăsta de limitaţi la minte. Zici că eşti din cur de ministru.  Auzi ... " E puţin lucru să-ţi roadă motanul un adidas". Eu vreau să ma prieteni de bun simt,cărora le pasă, da?
- Ok

- Dispari din faţa  ochilor mei.

Revenind ...

Şi totuşi ... cred că fenomenul emo a apărut în altă formă acum ceva timp.
Cam de la perioada Nu-Metal aşa. Mai tineţi minte, ha?!
Hai că şi ăia erau suferinzi la modul agresiv. În principiu cam acelaşi mesaj, doar că erau cool guys, nu goth like.
Linkin Park ... come on! Cu toate mesajele alea de neînteleşi, de tristeţe, de nervous breakdown. Ei au început treaba asta cu siguranţă. Au urmat Papa Roach care au încercat să facă acelaşi lucru, să transmită acelaşi gen de mesaj ... doar că, din păcate pentru ei, nu sunau la fel de bine- deci n-au avut acelaşi succes şi au murit repede.
A urmat ideea care i-a spart lui Fred Durst capu`: Staind. Cat de trist era Staind!!!! Atât a putut Fred Durst să producă. Mă rog. Cert e că a pus lumea botu` la It`s Been a While şi la Outside, dar atat. Chiar nu cred că puteau să suporte mai mult. Fuck, man!
Bun, deci ... au fost Linkin Park primii emo fără să ştie? Cine e cu mine strigă Heeeeei!

Iată şi dovezile. Uitaţi-vă la tot! E super funny. Clip, mesaj, reactii, tot. Enjoy!

Linkin Park- Crawling

Linkin Park |MTV Music

Papa Roach- Last Resort

Papa Roach |MTV Music

Staind- Fade

Staind |MTV Music

Mitul Pegasului

Veşnicul mit al pegasului. Pegasul este clar over rated.
Hai să privim problema la rece.
Mergi pe stradă, deodată se face umbră, ceva mare trece în zbor deasupra ta, ridici privirea, este un cal şi care este primul lucru pe care îl vezi?
Pegaşii au fost pictaţi din faţă. Nu e corect.
Sunt nişte cai care zboară, cărora le vezi direct paloşul când trec pe deasupra ta, şi care te pot umple de căcat din cap până-n picioare în cazul în care-i trece.
Deci ... chill!

Cu voce tare

Suntem liberi să facem orice ne trece prin cap.
Suntem liberi să facem sex cu cine şi cu câţi/câte vrem, suntem liberi să mergem unde vrem prin Europa doar cu buletinul atârnat de gât, suntem liberi să gândim.
Suntem liberi să gândim la fel cum mâncăm: cu gura închisă.
Graiul i-a speriat pe oameni întotdeauna. S-au interzis cărţi, trupe, filozofi ... cuvintele, vocea tare şi clară.
Începe de când suntem mici: " Nu vorbi urât ", " Nu vorbi despre sex ", " Nu vorbi despre nu ştiu ce subiect sensibil " şi merge tot aşa până mori şi te ia dracu: " Nu trebuia să spui asta ", " M-am supărat pe tine pentru că ai spus cutare lucru " ( Chiar dacă n-ai acţionat în consecinţă, dar faptul că ai spus-o e cel mai deranjant )
Rezultatul fiind interminabilele discuţii despre vreme, creme de mâini şi ţoale.

* - Nu te-am mai văzut de o grămadă de vreme! Ce mai faci?
- Bine.

* - Drugs are bad, mmmmkaay?! Because they`re bad.

* - Mamă, ce-ţi tot şoptea la ureche unchiu Gigi?
- Sssst! Plănuim să-i facem o petrecere surpriză lu` tati de ziua lui, deci să nu-i spui nimic, da?

* - Mi se pare ca sexul nu mai e atât de bun ca înainte.
- Tu de ce-mi spui chestiile astea? Vrei să mă frustrezi sexual? Vrei să mă enervezi?

* - Aşa, şi după ce-or să moară parinţii tăi ce-o să faci?
- Să nu mai spui asta.
- Dar " Să te fută câinii " pot să spun?

Red Hot

- Ta nanannanana ta nanananana ta nananana Get on top!
- Ce-asculţi, mă?
- Red Hot Cili Peipărs
- Aha. Tare!

Topul replicilor care ne scoteau din sărite când eram mici

Nr. 10
" Du-te la tine în cameră "
Nr. 9
" Pune-ţi mâinile la ochi "
Nr. 8
" Nu vorbi neîntrebat "
Nr. 7
" Lasă că vorbim noi acasă "
Nr. 6
" Treci imediat în casă "
Nr. 5
" Nu te ridici de la masă până nu termini tot din farfurie "
Nr. 4
La 2 secunde după ce primeai un cadou nu se putea să nu urmeze " Cum spui? "
Nr. 3
"Tu o să mă bagi în mormant "
Nr. 2
" Cât eşti la mine în casă faci ce-ţi spun eu "
And the winner is ....
Nr. 1
" Dacă plângi te bat "

Dacă mai aveţi ceva idei, băgaţi-le aci!

-update-
De la mama care nu a stiut cum se lasa comentariile:
" Eu te-am făcut, eu te omor"
" X cât a luat în teză? 10? Păi da, dacă ăla are 2 capete "

Rezolvări diverse pentru probleme diverse

A fost odată o fată care mergea pe stradă, s-a împiedicat şi a căzut. S-a ridicat şi a mers mai departe.
A fost odată un băiat care mânca un muşchi de vită. S-a înecat, a băut nişte apă şi şi-a revenit.
A fost odată o fată care vroia să-şi încheie bluza şi i s-a rupt un nasture. L-a cusut şi a putut să-si imbrace liniştită bluza.
A fost odată o femeie care vroia să trimită un mail.I s-a blocat calculatorul şi i-a dat restart.
A fost odată un băiat care vroia să asculte o melodie, dar nu mai ţinea minte cum se numeşte. A căutat versurile pe google şi a aflat cum se numeşte piesa.
A fost odată un om care credea că se duc banii prea repede şi nu reuşeşte să economisească nimic. S-a rezumat la lucrurile strict necesare şi a reuşit să pună bani deoparte.

TO BE CONTINUED

Cine vorbeşte singur nu ajunge nicăieri

Andreea era o fată ... ok. Ce-i drept, era considerată un pic ciudăţică. Avea două prietene, nişte parinţi pe care îi iubea foarte mult şi un iubit cu care avea o relatţe armonioasă.
Într-o zi iubitul s-a dus la cumpărături. Andreea a rămas singură acasă. Îi plăcea să fie singură pentru că intra în lumea din capul ei. Oamenii răi ar spune că vorbea de nebună, dar nu era aşa. Andreea era o fată cu un univers interior mai bine format decât al oamenilor obişnuiţi.
A început să ţină discursuri, pledoarii, să-şi exprime părerile liber ... ea în faţa ei.
S-a dus până la baie să se spele pe maini ... tot vorbind în continuare pe un subiect relativ profund, s-a întors la locul ei şi a continuat discuţia.
După o perioadă îl vede pe iubitul ei care stătea în uşa de ceva vreme.
Viaţa ei s-a schimbat de atunci.

un fel de lant, dar nu tocmai lant .... dar ceva acolo tot e

Ce mai faceti? Bine?
Si eu fac bine ... e bine atunci cand faci bine. De ce? Pentru ca e bine.
Totul e atat de simplu si noi nici nu ne dam seama. e bine sa fie bine? V-ati fi gandit vreodata la asta? Ca e o reteta care poate functiona cu toate ca este atat de simpla?
Daca stii asta ai aflat tot ce era de aflat in viata asta.
Pentru ca totul e bine cand se termina cu bine.
And that's that. Adicaaaa ... sa fie clar pentru toata lumea. Eu asa ceva nu permit ... adica sa nu fie clar ce vreau sa zic, tot ce vreau este sa fie clar.
Claritatea este un lucru foarte important pentru mine ... ma consider o tipa clara si ma astept sa se inteleaga ce spun.
Pisoiul neu se uit stramb la mine ... semn ca nu intelege ... deci nu e clar pt el ce vreau sa spun. Pai de ce-ar fi? E doar un pisoi si pisoii nu vorbesc romaneste. Mie imi pare rau pentru el pentru ca limba romana e o limba frumoasa .. e pacat sa n-o stii.
" te iau cand vrei s'ajungi si tu acas'"
in fine .... asta am vrut sa spun.

Cu dintele

Andrei era elev la un liceu de căcat.
Andrei nu era foarte inteligent ... de fapt, era chiar prost, dar dacă n-ar fi fost prost n-ar fi avut chiar nici un Dumnezeu.
Ce mai e de ştiut despre Andrei este faptul că nu avea un dinte (centru dreapta sus) şi suferea foarte mult pe tema asta pentru că toată lumea râdea de el.
In clasa a 11-a a venit victorios cu dintele pus. Au fost cele 15 minute ale lui. Toată lumea îl băga în seama, toată lumea îl felicita şi-i spunea "Bravo!". Vă daţi seama că nimeni nu-i mai spusese niciodată "Bravo!" până atunci. Era isteric de fericire. Devenise vedetă. Avea un dinte detaşabil.
- Andrei, ia scoate-l putin!
- Na.
- Hahahahaha! Ce tare eşti!
De atâta fericire nu s-a mai ocupat de nimic. Când ai toţi dinţii-n gură, ce rost mai are să înveţi?! Eşti complet, împlinit. Doar că a ramas, cu mari eforturi, corigent la limba română( V-am spus ca era cam prost).
În Septembrie a revenit la şcoală fără dinte:
- Ce s-a intamplat cu dintele, Andrei?
- Mi l-a confiscat mama pentru că am rămas corigent.
- Dude, your mum is so cool!

Alexandru şi memoria sa

Alexandru avea o problemă: uita foarte repede. Acum făcea ceva peste 5 minute uita.
Lui Alexandru îi plăcea cafeaua tare împreună cu un pahar de apă, plăcinta de mere, Heidi Klum şi Rage Against The Machine.
Treaba era că uita tot şi redescoperea aceste plăceri în fiecare zi.
Îşi făcea 10 cafele pe zi. 5 ca să înveţe din nou cum de face de fapt cafeaua şi încă 5 până o făcea aşa cum îi plăcea.
Asculta toata muzica din calculator până se oprea la Rage Against The Machine şi constata pentru a 100.000- a oară că îi plac cel mai mult.
Mi se rupea sufletul când îl vedeam cum ....
Auzi. Alexandru, ştii ceva? Ia mai du-te dracu cu pierderile tale de memorie cu tot!
Stau aici să scriu despre tine şi tu habar n-ai pe ce lume eşti!
Huuuuoooooo!Huuuuooooooooo!
Alexandru, fii atent aici:
Marş la căcat!

Obosilă

Am un prieten care tot timpul e supărat.
Tot timpul se simte rău şi tot timpul e obosit.
Nu ştiu ce să mă mai fac cu el.
Îl sun să ieşim la bere şi el:
- Nu pot.
- De ce?
- Am obosit astăzi toată ziua. Nu mai pot.
Dau să-l mai sun să-l întreb de sănătate:
- Ce faci?
- Eh ... ce să fac? Obosesc pe aici.
Trebuia să ne întâlnim o dată să plecăm la un concert:
- Hai că întârziem.
- Stai aşa! Mai obosesc un pic şi mergem.
La inceput l-am condamnat, mă enerva de-a dreptul. What the fuck?!
După care am căpătat un nou respect pentru el şi mi-am dat seama de faptul că, de fapt, suntem foarte asemănători.
Aşa cum am făcut eu cu somnul, el a făcut cu oboseala. A ridicat-o la rang de activitate şi asta e un lucru pe care nu poţi să-l treci cu vederea, nu poţi să nu-l respecţi şi nu poţi să nu-i mulţumeşti că ţi-a deschis ochii ăia.

Cică Cirip

Ieri am ieşit prin parc. Nah ... să mai iau nişte aer curat de Bucureşti.
M-am asezat frumuşel pe o bancă m-am uitat la copaci, la iarbă şi la copii tâmpiţi.
O vrabiuţă se aşează lângă mine pe bancă.
Ea:
- Cirip
Eu:
- Cirip
Ea se infoaie, eu mă infoi:
- CIRIP!
Eu:
- CIRIP.!!
Ea se incruntă, eu mă incrunt:
Ea:
- CIRIIIP!!
Eu:
- CIRIIIIIIP!!!
Pleacă.
" Am făcut-o pe fraieră! "

Nu faci, d'astea, dom'le! Pur şi simplu nu faci.

Acum ceva vreme aveam o prietenă ... să-i spunem Andreea.
Andreei îi plăcea foarte mult să meargă la saună.
Mergea de 3 ori pe săptămană. Era un bun prilej să-şi scoată toxinele din organism şi să se mai arunce în vreo conversaţie cu fetele de pe acolo.
Într-o zi s-a băgat într-o discuţie foarte aprinsă despre cultură şi despre cât de importantă este în viaţa noastră. Că nu doar eficientul, imediatul şi banii contează, mai contează şi sistemul de valori şi capacitatea de a aprecia o operă la adevărata valoare etc etc.
Dintr-o dată le vede pe toate celelalte fete înghesuindu-se spre ieşire. Ea rămăsese cu vorba-n gură într-o atmosferă intoxicată ... trăsese un pârţ.
" Doamne, ce ruşine. Cum o să mai dau ochii cu toată lumea?!"
După ce şi-a făcut curaj şi a ieşit din saună toată lumea se uita urât la ea. Se simţea ca ultimul om. Doamna de la casierie a anunţat-o că nu mai este binevenită la sala aceea.
Cu coada între picioare a plecat spre casă.
In timp ce aştepta autobuzul:
- Hahahahaaaaa, uite-o pe băşinoasa din saună!
Ca sa nu-i vadă ceilalţi lacrimile care începuseră să-i curgă, o luă pe jos până acasă.
- Am venit. ( Ii zise lui Sergiu, iubitul ei cu care era impreuna de 7 ani )
- Ia loc. Trebuie să avem o discuţie.
- Da.
- Am auzit ce s-a întamplat azi. Îmi pare rău, dar nu pot să trăiesc lânga un asemenea om. Mi se pare de bun simţ decizia mea şi total deplasat ce-ai facut.
- Dar n-am vrut.
- Păi, stai liniştită, că dacă ai fi făcut-o intenţionat nu mai aveam discuţia asta cu tine, te băteam direct. Eu acum o sa plec vreo 2 ore şi vreau să nu te mai găsesc aici când mă intorc.
Andreea îşi luă catrafusele şi plecă la mama ei. Dar şi pe la urechile ei ajunsese întâmplarea de mai devreme şi n-a primit-o nici ea.
A doua zi a fost forţată să-şi dea demisia şi a fost arestată pentru deranjarea linistii publice.
Andreea stă singură în celulă şi plânge.

Filosofie pură

Într-o zi m-au apucat întrebările existenţiale: Ce se întaâmplă după ce murim? Există oare Dumnezeu? Încotro ne indreptăm? ... chestii
Drept pentru care m-am dus să-mi vizitez prietenul cel recuperator. Am stat la cafea, m-a întrebat ce mai fac, l-am întrebat ce mai face, s-a dus până la toaletă şi atunci i-am luat pistolul şi mi-am ars diatmai glonţul în cap.
Am intrat într-un tunel şi am văzut îngeri
OH, just kidding.
Am aterizat într-un loc destul de călduros în care creştea iarbă-n copaci, răsuna muzică din toate părţile şi chiar puteai să asculţi orice piesa vroiai .... aveau nu ştiu ce sistem: se prindeau ei ce piesă vrei să asculţi după cum o fredonai:
" Am aşteptat toată viaţa un asftel de sistem, ceva, orice ... tu fredonezi şi ăla se prinde despre ce piesă mârâi acolo"
Acolo erau proiecţii cu Kill Bill, cânta mult Nine inch Nails şi găseai porumb fiert la tot pasul.
Am căzut pe gânduri şi mi-am zis: " Mamă, ce tare!"

Despre hamsteri şi alţi demoni

Eram mică şi-mi doream un hamster. Mi-l doream în pofida refuzurilor categorice ale părinţilor mei.
Mi-am luat inima în dinţi, am plecat la Obor şi mi-am luat o hamsteriţă mică, drăguţă şi ieftină.
Am adus-o acasă într-o sticlă de Cola tăiată. Mama a iubit-o, tata a urât-o.
Am numit-o Pufa. Eu şi Pufa făceam multe împreună: eu eram invăţătoarea şi ea eleva, îi atrăgeam atenţia să nu mănânce în timpul orei, îi dădeam notă la curăţenie ... chestii pe care fetele le fac cu hamsterii lor.
Întotdeauna mi-au plăcut rozătoarele, Pufa era visul meu împlinit.
Într-o zi ... m-am simţit foarte rău. Toată ziua avusesem senzaţia că ceva îngrozitor se intamplă. Am stat cu sufletul la gură până s-a termiat şcoala, am fugit într-un suflet până acasă s-o văd pe Pufa.
Pufa stătea în borcanul ei cu fălcile mai umflate decât ea, se uita la mine şi se bucura că mă vedea, ciocolata mea Milka cu lapte zăcea desfăcută pe jos.
- Futu-ţi morţii mă-tii de lighionă. Ţi-am zis că nu suport să împart mâncarea. Nu suport.Am vorbit frumos cu tine. Dacă-mi spuneai îţi cumpăram o ciocolată pe care s-o balotezi singură, dar nu ciocolata mea.
M-am perpelit toată noaptea căutând o decizie inţeleaptă. Eram nerezonabilă? Exageram? Nu. Fiecare om le are pe ale lui. Bun, dar care e decizia corectă?
A doua zi de dimineaţă a venit mama să mă trezească pentru şcoală.
- Ada, Pufa e moartă.
- Nu e moartă, doarme.
- Ba nu. e moartă. E cu cracii'n sus.
- Eh, arunc-o la gunoi atunci.
M-am desparţit de ea cu greu. Pufa, stiu ca de acolo de unde eşti mă vezi şi te gândeşti la mine ...

E-day

Mi-a scăpat. pur şi simplu mi-a scăpat. Nu-mi vine să cred că mi s-a întâmplat din nou.
Mi-am spus de 1000 de ori: " De-acum înainte o să merg după mine cu hârtie şi pix.". Niciodată nu fac asta. Nu sunt în stare şi cu asta basta.
Dacă nu sunt în stare să păstrez o idee la ce bun să o mai am? Până la urmă e ca şi cum n-aş fi avut-o.
O băgam aici, o transmiteam cât mai frumos şi voi cădeati pe spate. Aş fi putut să ajung cineva ... Cineva important.
Toată lumea ar fi roit în jurul meu şi toţi ar fi spus " Mamă, ce inspirată e fata asta!", " De unde a scos-o p'asta?!, dar nuuuu! Nu pentru mine.
Ideile bune, frumoase şi inspirate sunt pentru alţii.
Nu-mi vine să cred ca am pierdut-o ( Pe ea, pe idee. )
Acum nici nu mai pot să-i laud pe alţii pentru ideile lor bune pentru că ştiu că ideea mea ar fi depaşit cu mult orice altă idee a oricui. Doar că nu mi-o mai amintesc.
Până la urmă merit oricum laudele voastre, da? Ideea am avut-o, a fost a mea chiar dacă nu stiţi care e aia, va rog să mă credeţi că a fost extraordinară.
A fost cea mai bună idee din lume.

Din seria " Dacă tot am săpat şi n-am găsit nimic, măcar să ne pişăm la umbră"

A fost odată Mircea.
Mircea muncea mult şi era chelios.
Într-o zi după muncă s-a oprit la o terasă ca să bea un suc.
- Colonelule, sa trăieşti o mie de ani, ne dai şi nouă hun leu?
- Nu, n-am.
- Dar o porţiune din ce bei tu acolo ne dai?
- Nu, asta e tot ce am.
- Dar un covrig ne iei şi nouă?
- Nu, n-am bani.
- Atunci măcar ... ne spui şi nouă cât e ceasu'?

De pe vremea cu băncile

Mi-am adus aminte zilele trecute de toate şmecheriile pe care le făceam ca să nu mă duc la şcoală. În special atunci când ploua. Mă uitam pe fereastră şi mă hotaram " Nu mă duc pe vremea asta la şcoală." şi Începeau pregatirile: stăteam câteva minute bune cu fruntea lipită de calorifer, mâncam o bucată de cretă, îmi luam faţa răpusă din sertar şi mă duceam suferindă la mama spunându-i că îmi e foarte rău şi că deabia mă mişc.
Mergea şi pe partea cealaltaă: să fiu la şcoală, să nu mai am chef de stat, să bag o bucată de cretă şi să fac pe bolnava ca să mă trimită acasă.
Până ieri am fost convinsă că toată lumea a apelat la astfel de tertipuri ca să scape de şcoală şi mare mi-a fost mirarea când mi-a spus Catalin că el nici nu s-a gândit vreodată la aşa ceva.
- Adică tu n-ai făcut niciodată pe bolnavul ca să chiulesti de la şcoală?
- Nu.
- Nici măcar in clasele I-IV? Aia e perioada că din clasa a V-a încolo iţi vin minţile la cap şi pleci de la ore fără atâta deranj.
- Nu. Nici în classele I-IV, nici după.
- Păi ... tu eşti eroul meu.
Mai ales la povestea cu mâncatul cretei a rămas mască. Nu mi-a venit să cred că nu o ştie. Era o mişcare pe care o aplicam cu toţii. Era un fel de întrecere. Dacă te bătea gândul să pleci de la şcoală şi-l vedeai pe altul că balotează la cretă înaintea ta- Ţeapă! Ţi-o lua înainte, nu mai puteai să faci acelaşi lucru. Erai condamnat să rămâi la şcoală până la sfârşit. Groaznic!
Bun! Prin urmare: mai sunt şi alţii cu asemenea amintiri sau am fost printre singurii copii care s-au hrănit cu cretă ca să scape de corvoadă?

A fost odata

* A fost odată o familie. Mama, tata şi un copil. Mama era frumoasă, tata era dolofan şi copilul simpatic. Era o familie indrăgită de toată lumea. Într-o zi s-au mutat din cartier şi n-a mai auzit nimeni de ei niciodată. Nici măcar eu care le aud pe toate.

* A fost odată un raton care era îndragostit nebuneşte de o veveriţă. Veveriţa sărea veselă din pom în pom adică n-avea nici o treabă.
Într-o zi ratonul şi-a luat inima-n dinţi şi s-a dus să-i vorbească.
Veveriţa zburda, ca de obicei, de colo colo.
- Duduie, staţi o secundă!
- ?
În timp ce alerga bietul raton după ea s-a împiedicat şi a căzut. Veveriţa a început să râdă isteric iar ratonul cu botul plin de sânge o privea trist. S-a gândit: " Gata, s-a terminat. Acum nu mai am chiar nici o şansă" şi chiar aşa a fost.

* A fost odată un baiat trist care credea că nimic nu are sens pe lumea asta. A încercat tot felul de lucruri pe care alţii le considerau interesante: să se dea cu placa, să sară cu coarda, sa sară cu paraşuta, să faca sex cu două femei deodată, dar nimic nu l-a mulţumit. A murit la 84 de ani de cancer în gât.

Album de familie

- Tu eşti bucureşteancă?
- Da. De ce?
- Întrebam şi eu. Ai tăi tot bucureşteni sunt?
- Măi ... eu am sânge amestecat rău de tot.
- Adică?
- Tata a fost cerb, bunica din partea mamei a fost oaie, bunicul din partea mamei a fost taur. Bunica din partea tatălui a fost veveriţă, iar bunică-miu motan. Străbunică-mea a fost pasăre flamingo şi străbunică-miu cintezoi. In rest nu mai ştiu.
- Wooow, ce cool esti!
- Într-adevăr.

Las-o Jos Ca Macane! Interviu Sailor Moon

Buna ziua si bine-ati venit la emisiunea Las-o Jos Ca Macane. Invitata noastra de astazi este o doamna deosebita care a inspirat vietile a mii de adolescenti din intreaga lume. Sa nu mai pierdem vremea si sa o primim calduros pe .... SAILOR MOOOON!!!

- Bine ai venit, draga Sailor Moon. Iti multumesc ca ti-ai facut timp pentru noi.
- Bine v-am gasit. Nu-i problema. Imi face chiar placere.
- Spune-mi, te rog, cum te simţi ştiind că ai fost idolul atâtor fetiţe?
- La inceput am fost şocată, nu mi-a venit să cred că serialul prinde atat de bine, că oamenii sunt fermecaţi de o fetita isterica cu părul mult prea lung care nici măcar nu ştia să se bată.
- Si cu toate astea invingeai de fiecare data.
- Aşa era scenariul. Daca priveşti realist problema, iţi dai seama că nu as fi avut nici o şansă niciodată.
- Interesant.
- Plus ... Diferenta fizica dintre Sailor Moon si Usagi era una doar de imbracaminte. Poate-mi explica si mie cineva cum de nu se prindea nimeni ca sunt una si aceeasi persoana.
- Cu alte cuvinte Las-o Jos Ca Macane. Hahahaha
- Da, da, exact! Hahahaha
- Spune-ne, te rog, cum decurge viaţa ta acum?
- Normal. Fac mâncare, duc copiii la grădiniţă, mă ocup de problemele casei. Na ... ce sa fac?!
- Nici un proiect nou?
- S-ar putea să se facă o nouă serie Sailor Moon, dar nu se ştie nimic sigur. O sa vedem.
- Nu pot să nu remarc cât de bine vorbeşti româneşte.
- Ha! M-am nascut şi am trăit în Vâlcea până la vârsta de 10 ani.
- Wow! Cititorii români vor fi foarte mândri.
- Ma rog.
- Ei bine, eu iţi urez numai bine de acum înainte şi multe succese in viata.
- Merci frumos. Şi ţie ... putere de muncă şi sănătate acasă!

Doamnelor si domnilor, aceasta a fost Sailor Moon la prima editie a emisiunii Las-o Jos Ca Macane.
Sunt Beti Neantu si va astept la o noua emisiune. Cu bine!

La o bere

- Auzi, ţie ţi s-ar părea aiurea dacă m-aş fute cu sor-mea?
- Aaaa, da.
- De ce?
- Pentru că e dubios.
- De ce să fie dubios? O cunoşti, o iubeşti ... până la urmă de ce să nu te fuţi?

Şi până la urmă ... are dreptate omu'. De exemplu, vine mama acasă de la serviciu:
- Heeei, copii! Terminaţi cu fututu' şi mai faceţi şi lecţii!
- Mamaaaaa, Pif iar a terminat primul.
- Pif, ţi-am explicat de atâtea ori că nu se procedează aşa. Întîi o laşi pe sor'ta să termine şi apoi tu. Te rog să te porţi frumos data viitoare.


Sau

Vine tata acasă de la serviciu:
Iese fiica plină de spermă pe faţă plângând:
- Tataaaaa, Pif mi-a terminat pe faţă.
- Pif, treci aici!
- Da, tată.
- De ce te porţi urât cu sor'ta?
- M-a muşcat de pulă
- Şi tu? De ce ai făcut una ca asta?
- M-a tras de păr.
- Copii, inţelegeti că sunteţi fraţi, că trebuie să vă ajutaţi între voi şi să vă purtaţi frumos unul cu celălalt. E clar?
(In cor:)
- Da, tată.
- Bun, haideţi la masă!

Vrei să dormi şi dormi (la la laaaaaaa)

Cred ca cel mai mult la viaţa mea am dormit şi am tot dormit.
Îmi place mult sa dorm sunt capabilă sa fac asta ca profesioniştii,. Am fost deseori judecată pe chestia asta: " Ai o viaţă şi pe aia o dormi", " - Bună dimineaţa!/- Nu mai e dimineaţă de mult" etc.
Sunt o fire destul de vicioasă şi devin dependentă repede de lucrurile care îmi plac.
Somnul e fix ca un drog: O stare plăcută de inconştienţă plină de halucinaţii.

Câinele albastru

În fiecare zi văd câinele cel albastru.
Câinele albastru are un mar verde pe cap. Partea cea mai funny e că, oricât de mult i-aş da de mâncare, tot pătrat rămâne. N-am nici o şansă să-l tranform într-un câine cât de cât normal.
Am încercat să-l spăl, să-l vopsesc, a funcţionat până a doua zi când s-a albăstrit la loc.
Oricât ar alerga, s-ar scărpina, nu-i cade niciodată mărul cel verde de pe cap.
Îl întreb:
- Frate, care-i faza?
Se uită galeş la mine pentru că, ştiţi, câinii nu pot sa vorbească.
Vine lumea la mine acasă ca la muzeu ca să vadă căinele albastru, nu mai am intimitate, nu mai am viaţă din cauza lui. În stradă nu pot să-l arunc pentru că ar ajunge motivul de batjocură al copiilor din cartier.
Uneori mă enervez şi încep să zbier la cei ce vin să-l vadă:
- Ce aveţi, fraţilor?! N-aţi mai văzut câine albastru cu mere pe cap? Hai, acas'!

Cu Tom pân' oraş

Ieri m-a sunat Tom Waits, cu care nu mai vorbisem de o gramadă de timp, că să ieşim prin oraş.
Sunt foarte încântată de fiecare dată când îl văd. Nu ştiu, pur şi simplu îmi dă o stare de bine.
Ne-am întâlnit în faţă la TNB şi mi-a propus să mergem la un restaurant cu lăutari că cică ştie el unu' bazat rău.
- Ooook!
Am ajuns şi, de cum am intrat, m-a lovit mirosul de ceapă prajită din local.
M-a intrebat ce mai fac, l-am intrebat ce mai face şi a început şi programul. Era un taraf mişto cu un vocal pe care îl cunoşteam. A venit direct la masa noastră şi i-a dat drumu': " Life iis a whaterfaaal/ We're one in the river and one again after the faaaaaal"
- Cânta bine Serj, cât îi dăm?
- Eh, 50 de lei, că n-o să stau acum să bag bani în toţi lăutarii.

După program, Serj a venit la noi la masă, am mâncat sarmale şi am băut palincă.
Am ajuns târziu acasă, de-abia m-am trezit.

Cafeaua de dimineaţă

Azi de dimineaţă leneveam ce leneveam în pat până când mă trezeşte un ghiont discret:
- Hei, trezeşte-te. M-am făcut.
- Care eşti, mă?
- Eu sunt. Trezeşte-te! Sunt caldă şi proaspătă.
M-a mângâiat un pic cu năsucul ei cald pe obraz
Am deschis ochii, am privit-o: tremura toată, avea ochii speriaţi şi un zambet duios.
- Bine, haaaai că vin acum. Mai lasă-mă 5 minute.
S-a dus în sufragerie incetişor ca să nu mă deranjeze. Stiţi, ea e conştienta de condiţia ei şi face totul ca eu să fiu mulţumită de ea, s-o laud, să-i spun că e nemaipomenită ... Atât îi trebuie ca să fie fericită.
- Bravo! Bun! Merci, esti o prinţesă!